Siguranţa la sudare

Etichete de avertizare produs

 
Q: Ce este o etichetă de avertizare?
A: O etichetă de avertizare conţine informaţii privind utilizarea în siguranţă a unui produs, care vă este necesar să le cunoaşteţi pentru a utiliza produsul în siguranţă. Înainte de utilizarea unui produs trebuie să citiţi eticheta de avertizare.

Q: Pe ce tipuri de maşini de sudare puteţi găsi etichete de avertizare?
A: Puteţi găsi etichete de avertizare pe următoarele tipuri de produse pentru sudarea cu arc şi tăiere:
Echipamente de sudare cu arc, inclusiv staţii de sudare şi alimentatoare cu sârmă precum şi electrozi şi fluxuri pentru sudarea cu arc.

Q: Ce tipuri de pericole şi informaţii de referinţă redă o etichetă tipică de avertizare?
A: O etichetă de avertizare acoperă pericolele de bază întâlnite la sudarea cu arc, cum sunt expunerea la fumul şi gazele sudării cu arc, electrocutarea, radiaţia arcului precum şi incendiul şi explozia. De asemenea instruieşte sudorul să citească şi să urmeze instrucţiunile producătorului şi referă sudorul la reglementările Administraţiei de Siguranţă şi Sănătate a Muncii (OSHA) precum şi standardul Institutului Naţional American de Standardizare (ANSI) privind Siguranţa în sudarea cu arc şi tăiere (ANSI Z49.1).

Q: De ce este recomandabil să fie studiate avertizările periodic?
A: Avertizările privind electrozii şi fluxurile sunt actualizate după cum este necesar, şi astfel este recomandabil să le re-studiaţi periodic pentru a vă asigura că dispuneţi de informaţiile cele mai recente necesare pentru utilizarea în siguranţă a produsului. De asemenea avertizările variază de la un produs la altul, astfel încât la schimbarea produsului trebuie să studiaţi avertizările noului produs înainte de a-l utiliza.

 

Fişa SDS a produsului

 
Q: De ce au fost dezvoltate Fişele de date de siguranţă (SDS)?
A: SDS sunt documente cerute regulamentar, dezvoltate pentru a informa muncitorii în privinţa pericolelor potenţiale care apar în cursul utilizării sau manipulării produselor, substanţelor chimice şi substanţelor periculoase la locul de muncă.

Q: Are fiecare produs consumabil o fişă SDS?
A: O Fişă SDS este disponibilă pentru toţi electrozii de sudare şi fluxurile, şi poate fi obţinută de la distribuitorii de echipamente şi materiale de sudare sau de pe site-ul web al producătorului.

Q: Ce informaţii sunt furnizate pe fişa SDS care se referă la concentraţia în aer a substanţelor chimice la locul de muncă, la care un sudor poate fi expus în mod repetat, exprimate pe un timp de lucru mediu ponderat (TWA) de 8 ore?
A: Atât Valoarea limită de prag (TLV) a Conferinţei Americane a Igieniştilor guvernamentali industriali (ACGIH) cât şi Limita admisibilă de expunere (PEL) a Administraţiei de Siguranţă şi Sănătate a Muncii (OSHA) se referă la greutatea măsurată (în miligrame) a unui agent contaminant specific per metrul cub de aer la care un muncitor poate fi expus în mod repetat fără efecte dăunătoare asupra sănătăţii, exprimate pe un timp de lucru mediu ponderat (TWA) de 8 ore.

Q: Care sunt simptomele tipice ale supraexpunerii pe termen scurt şi pe termen lung la fumul de sudare?
A: Supraexpunerea pe termen scurt, de exemplu, poate cauza ameţeală, dureri de cap, iritaţii ale nasului, gâtului şi ochilor. Supraexpunerea pe termen lung la fumul de sudare poate conduce la sideroză (acumulare de fier în plămâni). S-au raportat afectarea plămânilor sau cancer pulmonar generate de supraexpunerea cronică la unele tipuri de contaminanţi asociaţi cu unele tipuri de consumabile de sudare şi substraturi.

Q: Ce paşi trebuie efectuaţi dacă survine o supraexpunere?
A: Procedurile de urgenţă şi prim-ajutor sunt foarte importante dar furnizează numai o îndrumare iniţială. Apelaţi întotdeauna imediat la asistenţă medicală calificată. Studiaţi secţiunea de urgenţă şi proceduri de prim-ajutor în fişa SDS pentru a vă asigura că dumneavoastră sau cel puţin un coleg de muncă pot acorda tratamentul de prim-ajutor sugerat. (CPR (resuscitarea cardio-pulmonară) şi alte intervenţii de prim-ajutor trebuie acordate numai de către indivizi instruiţi în mod adecvat.)

Q: Ce tip de informaţii sunt incluse în secţiunea cu date de reactivitate a unei fişe SDS?
A: Această secţiune descrie efectele asupra materialului când acesta reacţionează cu alt material. În cazul electrozilor de sudare, reacţia este chiar arcul de sudare şi rezultatul, în afară de sudura efectivă, este că unele ingrediente ale electrodului sau materialelor din apropiere (substrat metalic, ulei, acoperiri, aer, etc.) reacţionează sub căldura intensă şi produc fum şi gaze de sudare. Deoarece reacţiile care au loc sunt complicate şi variază în funcţie de mai mulţi factori, constituenţii fumului şi gazelor pot să varieze de asemenea.

Q: Care este scopul secţiunilor SDS Măsuri de control şi Precauţii la manipulare şi utilizare?
A: Scopul acestei secţiuni este să furnizeze informaţii despre cum poate fi controlat materialul de expunere, inclusiv fumul de sudare. Această secţiune furnizează de asemenea informaţii despre cum poate fi manipulat materialul în siguranţă.
 
 

Siguranţa remorcii

 
Q: Care este cea mai importantă consideraţie la selectarea unei remorci pentru aplicaţia dumneavoastră?
A: Capacitatea remorcii trebuie să fie adecvată pentru sarcină.

Q: Unde găsiţi capacitatea nominală pentru o remorcă?
A: Verificaţi specificaţia producătorului şi plăcuţa-tip de capacitate a remorcii.

Q: Care este cea mai importantă consideraţie la selectarea unui vehicul de tractare?
A: Vehiculul de tractare şi capacitatea cârligului. Verificaţi capacitatea şi capabilitatea funcţională a vehiculului de tractare şi a cârligului.

Q: Care este în general sarcina minimă verticală la cârlig pentru o remorcă?
A: Menţineţi întotdeauna o greutate la cârlig de aproximativ 8% din greutatea totală a remorcii plus sarcina utilă.

Q: Cum şi când trebuie cuplate lanţuri de siguranţă când se tractează o remorcă?
A: Lanţurile de siguranţă trebuie să fie întotdeauna încrucişate sub bara de tractare a remorcii şi să fie cuplate la inelele cârligului. Montaţi lanţuri de siguranţă pe remorcă înainte de tractarea remorcii. Aveţi grijă ca lanţurile de siguranţă şi cablul frânei de urgenţă să fie la locul lor şi cuplate corect.

Q: Ce trebuie făcut pentru a vă asigura că pneurile remorcii şi vehiculului tractor sunt pregătite pentru tractare?
A: Verificaţi pneurile şi presiunea în pneuri. Examinaţi toate pneurile să nu prezinte deteriorări sau uzură - aceasta include şi pneurile vehiculului tractor. Presiunea în pneuri trebuie să fie reglată la valoarea recomandată de producătorul remorcii sau a vehiculului tractor şi să nu fie mai mare decât presiunea maximă admisă pe pneu.

Q: Ce trebuie verificat la roţile remorcii şi ale vehiculului tractor înainte de tractare?
A: Verificaţi ca toate piuliţele bornelor să fie strânse. Aveţi grijă ca rulmenţii să fie întreţinuţi şi lubrifiaţi. O defecţiune a unui rulment poate cauza separarea unei roţi şi a unui pneu de la remorcă.

Q: Ce trebuie verificat referitor la luminile trailerului înainte de tractare?
A: Verificaţi cablajul trailerului să fie cuplat corect şi în funcţiune. Nu tractaţi trailer pe întuneric fără lumini.

Q: Ce se poate face pentru a evita scurgeri de combustibil când este tractat echipament antrenat de motor?
A: Majoritatea echipamentelor antrenate de motor au o supapă de închidere în conducta de combustibil sau la rezervor. Opriţi întotdeauna combustibilul când tractaţi, pentru a evita scurgerea combustibilului.

Q: Ce trebuie să faceţi dacă o remorcă începe să oscileze sau devine dificil de controlat?
A: Dacă remorca nu este stabilă sau se dezvoltă o problemă sau ceva nu pare în regulă, nu neglijaţi problema. Nu continuaţi să tractaţi remorca dacă credeţi că este o problemă. Încetiniţi imediat şi scoateţi remorca în afara carosabilului într-un loc sigur şi verificaţi din nou remorca şi vehiculul tractor. Reparaţi problema în afara carosabilului.

 

Sudarea în spaţii restrânse

 
Q: Cum afectează sudarea în spaţii restrânse precauţiile de siguranţă care trebuie luate?
A: Când se sudează cu arc într-o zonă limitată, cum este un cazan, rezervor cala unei nave sau similar un spaţiu restrâns, ţineţi seamă că toate pericolele asociate cu sudarea normală cu arc sunt amplificate. De aceea trebuie adoptate precauţii speciale.

Q: Cum este definit un spaţiu restrâns?
A: Definiţia unui spaţiu restrâns, conform OSHA este: 1) este suficient de mare şi astfel configurat încât un angajat să poată intra cu tot corpul şi să execute lucrarea atribuită 2) dispune de mijloace limitate sau restrictive de intrare sau ieşire (de ex. buncăre, silozuri, rezervoare, nave, magazii, seifuri şi puţuri) şi 3) nu este proiectat pentru ocupare continuă de către oameni.

Q: De ce pericole trebuie să ne preocupăm mai mult când se sudează în spaţii restrânse?
A: Într-un spaţiu restrâns există un pericol mai mare să fie prezente gaze inflamabile care să producă o explozie. De asemenea, pereţii unei incinte metalice pot deveni încărcaţi electric şi să devină componente ale unui circuit, prezentând pericol electric pentru sudor sau alte persoane din interior. Fumul de la sudare sau alte lucrări la cald se pot acumula mai rapid şi să se concentreze la niveluri periculoase în spaţiile închise sau restrânse. Fumul generat de la lucrarea efectivă sau gazele utilizate pentru sudare sau lucrul la cald pot avea de asemenea potenţial pentru dezlocuirea sau forţarea ieşirii aerului de respirat, în timp ce de asemenea consumă şi reduc concentraţia de oxigen sub nivelurile de siguranţă.

Q: Ce trebuie făcut pentru evaluarea atmosferei în interiorul unui spaţiu restrâns înainte de intrare?
A: Următoarele pericole atmosferice trebuie evaluate pentru orice spaţiu restrâns înainte de intrare: 1) Dispuneţi o testare individuală calificată pentru nivelurile sigure de oxigen cu ajutorul unui aparat aerian corespunzător calibrat de pentru măsurarea concentraţiei de oxigen. 2) similar, prezenţa gazelor şi vaporilor combustibili; şi 3) testaţi pentru gazele şi vaporii toxici.

Q: Ce precauţii trebuie să ia angajaţii dacă au un spaţiu restrâns la locul de muncă?
A: Angajaţii trebuie să dispună de un program scris de intrare în spaţiul restrâns, care include instruire specializată pentru angajaţii care intră în spaţiu restrâns şi/sau care serveşte asistenţilor celor care intră şi responsabililor cu supravegherea intrărilor în spaţiul restrâns. Ei trebuie să aibă de asemenea un proces de autorizare în scris, care include o evaluare a pericolului şi proceduri specifice de intrare pe care angajaţii trebuie să le respecte pentru a finaliza în siguranţă lucrările atribuite în spaţii restrânse.
 
 

EMF, and Medical Implant Devices 

 
Q: Ce generează câmpuri electrice şi magnetice (EMF)?
A: Curentul electric care circulă prin orice conductor cauzează câmpuri electrice şi magnetice (EMF) localizate. De exemplu, atunci când sudaţi, curentul de sudare care circulă prin staţia de sudare cu arc şi cablurile de sudare creează un câmp EMF chiar în apropierea sudorului şi cablurile de sudare.

Q: Ce precauţii trebuie luate de către sudorii care au un dispozitiv medical implantat cum ar fi stimulatoare cardiace sau defibrilatoare?
A: Deoarece câmpurile EMF pot să interfereze cu unele stimulatoare sau alte aparate implantate, sudorii care deţin asemenea aparate trebuie să consulte medicul înainte de sudare.

Q: Ce se cunoaşte despre efectele asupra sănătăţii ale expunerii la câmpurile EMF în timpul sudării?
A: Expunerea la câmpurile EMF în timpul sudării poate avea alte efecte asupra sănătăţii, care nu sunt cunoscute în prezent. Este prudent pentru dumneavoastră să folosiţi bunele practici când sudaţi cu arc, pentru a vă minimiza expunerea la EMF.

Q: Ce proceduri trebuie urmate de către sudor pentru a reduce expunerea la EMF?
A: Toţi sudorii trebuie să aplice următoarele proceduri pentru a minimiza expunerea la câmpurile EMF de la circuitul de sudare: pozaţi împreună cablurile electrodului şi ale piesei de prelucrat. Asiguraţi-le cu bandă sau coliere de înfăşurare dacă este posibil. Dacă cablurile sunt pozate împreună, câmpul EMF în acel punct este redus. Unele cabluri includ de asemenea electrozi şi conductori de lucru în acelaşi cablu, ceea ce reprezintă un mod convenabil de a reduce expunerea la EMF.

Q: De ce nu este niciodată permis să înfăşuraţi electrodul sau cablurile piesei de prelucrat în jurul corpului?
A: Înfăşurarea cablurilor în jurul corpului dumneavoastră vă măreşte expunerea la EMF.

Q: Cum trebuie poziţionat cablul faţă de corp când sudaţi?
A: Nu vă aşezaţi cu corpul între cablurile electrodului şi piesei de prelucrat. Dacă cablul electrodului este la dreapta, cablul piesei de prelucrat trebuie să fie de asemenea la dreapta dumneavoastră, Există un câmp EMF la fiecare şi între cabluri.

Q: Care este punctul recomandat la care cablul piesei de prelucrat trebuie conectat la piesă?
A: Conectaţi cablul piesei la piesa de prelucrat cât mai aproape posibil de zona în care se efectuează sudarea.

Q: De ce nu este recomandabil să sudaţi în apropierea sursei de energie de sudare?
A: Sudarea în apropierea sursei de energie de sudare vă măreşte expunerea la EMF datorită câmpului localizat la sudor.

Q: Cere procese de sudare cu arc minimizează expunerea EMF şi pot fi în mod deosebit adecvate pentru sudorii care au un stimulator cardiac sau defibrilator şi pentru cei cărora sudarea le-a fost aprobată de către medic?
A: În continuare puteţi minimiza expunerea la EMF prin utilizarea de procese d sudare cu arc cum sunt TIG sau prin sudare la cele mai scăzute setări acceptabile pentru aplicaţia dumneavoastră de sudare. Aceasta este deosebit de important dacă aveţi un stimulator sau defibrilator.

Q: Ce precauţii trebuie luate înainte de sudare de către orice sudor care are un stimulator sau defibrilator?
A: Dacă aveţi un stimulator sau defibrilator şi doriţi să continuaţi să sudaţi, trebuie să discutaţi cu medicul şi să urmaţi recomandarea acestuia. Medicul ar putea să ia legătura cu producătorul stimulatorului pentru a obţine recomandările acestuia referitoare la sudarea cu arc. În unele cazuri medicul poate să vă recomande împotriva continuării lucrului la sudare.